Vezi coșul „Fulgi de cocos 200 gr” a fost adăugat în coș.
Faina degresata din miez de nucă 500 gr
Categorie: Faina degresata & fulgi
Faina degresata din miez de nucă
Faina din miez de nuca Biantti este obtinuta prin macinarea in moara cu pietre a produsului rezultat in urma presarii la rece a miezului de nuca, in vederea obtinerii uleiului. Faina din miez de nuca este un ingredient ce se recomanda a fi utilizat la prepararea produselor de cofetarie si a produselor de panificatie, fiind foarte sanatoasa, cu un continut redus de grasimi si de carbohidrati. Aceasta faina este bogata in proteine (41.70 %) si fibre (16.2%) putand fi o alternativa la faina de grau in multe preparate. Poate fi adaugata in diverse aluaturi avand ca efect o fortificare proteica a produsului.
Related products
-
Faina degresata de migdale dulci 500 gr
60.00MDLFăină de migdale Făina de migdale, sunt din migdale dulci decojite, astfel putem îmbogăți alimentația noastră un produs sănătos și gustos. Materia primă se obține din fructul dulce al migdalelor, prin presare la rece. In prima etapă de degresează, după care este tocat fin. Mulțumită degresării, făina de migdale obține un conținut mare de valori, devine un aliment de bază cu valoare mai redusă de grăsimi omega 6, decât migdalele decojite simple tocate. Utilizare: coacere, gătire, realizarea cremelor, totodată la îngroșare, de sine stătător, sau în amestec cu alte făinuri fără cereale, la orice rețetă, unde se potrivește gustul migdalelor. Dacă la coacere nu utilizăm făină de cereale, se va folosi un ou în plus față de rețetă, ca să evităm sfărâmițarea exagerată. Ingrediente și valori nutritive în 100g de produs: Energie: 1185,2KJ/282,4Kcal, Proteine: 36,4g, apă: 9,7g, grasime: 12,0g, carbohidrați: 7,2g, fibre: 29,5g, Valorile de mai sus sunt cu caracter informativ Migdalele au fost și simbolul frumuseții și a sănătății, deoarece conține minerale atât de importante pentru funcționarea corectă a organismului cum sunt: calciu, magneziu, fier, fosfor, mangan, seleniu și zinc. Considerabil este și conținutul de acizi grași nesaturați, acestea fiind importante pentru buna funcționare a inimii și sistemului vascular. În migdale se află și vitamina Eprotejează împotriva radicalilor liberi, prin care protejează de efectele nocive ale acestora, și puterea mare de antioxidant are efectul de a păstra flexibilitatea venelor. Nivelul ridicat de fibre a făinii de migdale este benefic pentru buna funcționare al sistemului digestiv și are rol important în păstrarea nivelului de zahăr în sânge. Migdalele sunt utilizate și împotriva crampelor menstruale sau al celor musculare, respectiv ține la nivel redus nivelul colesterinei dăunătoare. Să nu consumați făină de migdale, dacă sunteți sensibil sau alergici la nuci!Faina degresata de migdale dulci 500 gr
Făină de migdale Făina de migdale, sunt din migdale dulci decojite, astfel putem îmbogăți alimentația noastră un produs sănătos și gustos. Materia primă se obține din fructul dulce al migdalelor, prin presare la rece. In prima etapă de degresează, după care este tocat fin. Mulțumită degresării, făina de migdale obține un conținut mare de valori, devine un aliment de bază cu valoare mai redusă de grăsimi omega 6, decât migdalele decojite simple tocate. Utilizare: coacere, gătire, realizarea cremelor, totodată la îngroșare, de sine stătător, sau în amestec cu alte făinuri fără cereale, la orice rețetă, unde se potrivește gustul migdalelor. Dacă la coacere nu utilizăm făină de cereale, se va folosi un ou în plus față de rețetă, ca să evităm sfărâmițarea exagerată. Ingrediente și valori nutritive în 100g de produs: Energie: 1185,2KJ/282,4Kcal, Proteine: 36,4g, apă: 9,7g, grasime: 12,0g, carbohidrați: 7,2g, fibre: 29,5g, Valorile de mai sus sunt cu caracter informativ Migdalele au fost și simbolul frumuseții și a sănătății, deoarece conține minerale atât de importante pentru funcționarea corectă a organismului cum sunt: calciu, magneziu, fier, fosfor, mangan, seleniu și zinc. Considerabil este și conținutul de acizi grași nesaturați, acestea fiind importante pentru buna funcționare a inimii și sistemului vascular. În migdale se află și vitamina Eprotejează împotriva radicalilor liberi, prin care protejează de efectele nocive ale acestora, și puterea mare de antioxidant are efectul de a păstra flexibilitatea venelor. Nivelul ridicat de fibre a făinii de migdale este benefic pentru buna funcționare al sistemului digestiv și are rol important în păstrarea nivelului de zahăr în sânge. Migdalele sunt utilizate și împotriva crampelor menstruale sau al celor musculare, respectiv ține la nivel redus nivelul colesterinei dăunătoare. Să nu consumați făină de migdale, dacă sunteți sensibil sau alergici la nuci! -
Faina degresata din semințe de susan alb 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de susan alb Ingrediente: seminte de susan macinate. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de susan pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in semintele de susan crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de susan este fabricata din seminte de susan macinate fin fara a fi supuse la temperaturi ridicate. Susanul este considerat in prezent unul dintre produsele cu potential de aliment-medicament, fiind utilizat de peste 5000 de ani. Femeile din Babilonul Antic preparau un amestec din seminte de susan si miere (halva) pentru a prelungi tineretea si frumusetea, iar soldatii romani consumau un astfel de aliment pentru putere si energie. Datorita proprietatilor sale, in Evul Mediu, semintele de susan valorau cat greutatea lor in aur. Valori nutritive Susanul contine vitaminele A, C , E, vitamine din complexul B, minerale, precum cupru, calciu, mangan, magneziu, fosfor, fier, zinc, mobilden, seleniu, fibre, proteine, lecitina, acid folic. De asemenea semintele de susan sunt o sursa de sesamol si sesaminol, antioxidanti puternici si compusi antiinflamatori, pe care cercetatorii ii considera benefici in prevenirea si tratarea bolilor de inima si aterosclerozei. Semintele de susan contin lignani, compusi care fac parte din categoria fitoestrogenilor, cu rol de protectie antioxidanta. Lignanii protejeaza organismul impotriva cancerului de san, colon, prostata si cel de piele si previne efectele imbatranirii. Beneficii Calciul din semintele de susan: ✓ Ajuta la prevenirea pierderii osoase si mentine sanatatea dintilor, pielii, parului si a unghiilor. ✓ Protejeaza colonul de celule canceroase. ✓ Previne migrenele si amelioreaza simptomele acesteia. ✓ Are un rol important in hidratarea celulelor, stimuleaza secretia glandelor si sprijina sistemul nervos. Cuprul din semintele de susan: ✓ Amelioreaza durerea cauzata de artrita reumatoida. ✓ Ajuta la formarea hemoglobinei si a celulelor rosii, realizand o absorbtie mai usoara a fierului. ✓ Influenteaza metabolismul proteinelor si procesul de cicatrizare. ✓ Datorita proprietatilor antioxidante, cuprul previne afectiunile cardiovasculare. Semintele de susan contin magneziu, al patrulea cel mai important mineral din organism: ✓ Magneziul este principalul remediu antistres. Acesta echilibreaza si controleaza hormonii de stres si relaxeaza sistemul nervos. ✓ Mentine inima sanatoasa si sustine activitatea cardiaca. ✓ Magneziul are proprietati antioxidante care ajuta la lupta impotriva radicalilor liberi, vinovati pentru imbatranirea prematura a celulelor. ✓ Magneziul ajuta la restabilirea valorilor optime ale PH-ului, remineralizeaza dintii, are rol detoxifiant si mentine hidratarea organismului. Cosmetica Faina de susan poate fi folosita in masti faciale sau ca si gomaj pentru curatarea tenului. Pasta preparata din faina de susan si apa trateaza arsurile pielii.SUGESTII DE CONSUM
Din faina de susan se prepara tahini, halva sau se adauga in paine, clatite, briose, biscuiti si alte deserturi sanatoase. De asemenea, poate fi adaugata in batoanele energizante, in smoothie sau peste iaurtul de la micul dejun. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de susan va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise.Faina degresata din semințe de susan alb 500 gr
Faina degresata din semințe de susan alb Ingrediente: seminte de susan macinate. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de susan pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in semintele de susan crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de susan este fabricata din seminte de susan macinate fin fara a fi supuse la temperaturi ridicate. Susanul este considerat in prezent unul dintre produsele cu potential de aliment-medicament, fiind utilizat de peste 5000 de ani. Femeile din Babilonul Antic preparau un amestec din seminte de susan si miere (halva) pentru a prelungi tineretea si frumusetea, iar soldatii romani consumau un astfel de aliment pentru putere si energie. Datorita proprietatilor sale, in Evul Mediu, semintele de susan valorau cat greutatea lor in aur. Valori nutritive Susanul contine vitaminele A, C , E, vitamine din complexul B, minerale, precum cupru, calciu, mangan, magneziu, fosfor, fier, zinc, mobilden, seleniu, fibre, proteine, lecitina, acid folic. De asemenea semintele de susan sunt o sursa de sesamol si sesaminol, antioxidanti puternici si compusi antiinflamatori, pe care cercetatorii ii considera benefici in prevenirea si tratarea bolilor de inima si aterosclerozei. Semintele de susan contin lignani, compusi care fac parte din categoria fitoestrogenilor, cu rol de protectie antioxidanta. Lignanii protejeaza organismul impotriva cancerului de san, colon, prostata si cel de piele si previne efectele imbatranirii. Beneficii Calciul din semintele de susan: ✓ Ajuta la prevenirea pierderii osoase si mentine sanatatea dintilor, pielii, parului si a unghiilor. ✓ Protejeaza colonul de celule canceroase. ✓ Previne migrenele si amelioreaza simptomele acesteia. ✓ Are un rol important in hidratarea celulelor, stimuleaza secretia glandelor si sprijina sistemul nervos. Cuprul din semintele de susan: ✓ Amelioreaza durerea cauzata de artrita reumatoida. ✓ Ajuta la formarea hemoglobinei si a celulelor rosii, realizand o absorbtie mai usoara a fierului. ✓ Influenteaza metabolismul proteinelor si procesul de cicatrizare. ✓ Datorita proprietatilor antioxidante, cuprul previne afectiunile cardiovasculare. Semintele de susan contin magneziu, al patrulea cel mai important mineral din organism: ✓ Magneziul este principalul remediu antistres. Acesta echilibreaza si controleaza hormonii de stres si relaxeaza sistemul nervos. ✓ Mentine inima sanatoasa si sustine activitatea cardiaca. ✓ Magneziul are proprietati antioxidante care ajuta la lupta impotriva radicalilor liberi, vinovati pentru imbatranirea prematura a celulelor. ✓ Magneziul ajuta la restabilirea valorilor optime ale PH-ului, remineralizeaza dintii, are rol detoxifiant si mentine hidratarea organismului. Cosmetica Faina de susan poate fi folosita in masti faciale sau ca si gomaj pentru curatarea tenului. Pasta preparata din faina de susan si apa trateaza arsurile pielii.SUGESTII DE CONSUM
Din faina de susan se prepara tahini, halva sau se adauga in paine, clatite, briose, biscuiti si alte deserturi sanatoase. De asemenea, poate fi adaugata in batoanele energizante, in smoothie sau peste iaurtul de la micul dejun. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de susan va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise. -
Faina degresata din semințe de soia 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.Faina degresata din semințe de soia 500 gr
Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive. -
Faina degresata din semințe de mac 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de mac. Macul (Papaverum somniferum) este o plantă perenă anuală, din familia Papaveraceae, cu tulpină subţire, frunze verzi cu margini neregulate, cu flori de culoare roşie, roz, violet sau albă al cărei fruct este o capsulă rotund-ovală, în interiorul căreia se formează multe seminţe mici, de culoare neagră bogate în ulei. Macul este originar din: Asia de vest, China, Grecia dar se cultivă şi în România. Cultivată pentru seminţele sale cu proprietăţi terapeutice, seminţele se folosesc atât în industria alimentară cât şi în cea farmaceutică. Seminţele conţin: acid linoleic, acid oleic, acid palmitic, vitaminele B3, B9, E, calciu, fier, fosfor, iod, lecitină, magneziu, potasiu, zinc. În alimentaţie seminţele se folosesc ca atare în produsele de panificaţie, sau măcinate, folosite sub formă de făină care se fierbe cu lapte şi zahăr pentru umplerea cozonacilor sau a diferite produse de patiserie. Fiind bogate în ulei, prin presarea la rece a seminţelor obţinem ulei de mac care se poate folosi intern (1 linguriţă de două ori pe zi) şi extern. Făina de mac se obţine din seminţele de mac din care prin presare la rece s-a obţinut uleiul de mac. Aceată făină este bogată în proteine, vitamine şi minerale, nu conţine gluten, poate fi consumată de persoanele care ţin diete, sunt vegetariene sau cele care suferă de diabet, deoarece făina de mac nu creşte nivelul zaharului din sânge. Mulţumită conţinutului de acid folic şi vitamina C poate fi benefic femeilor însărcinate, dar nu în cantitate mare şi nu timp îndelungat. Calciul şi magneziul intervine în buna funcţionare a muşchilor şi întăresc sistemul osos, prevenind osteoporoza care apare tot mai frecvent în cazul femeilor aflate în menopauză. Făina poate fi folosită în prăjituri, în proporție de 50-100% înlocuind făina de grâu, adăugându-se în plus un ou faţă de numărul specificat în reţetă, sau în deserturi în care aroma macului este una potrivită, precum: brioşe, gogoşi, chec sau amestecată cu zahăr şi coajă de lămâie, făina de mac devine o umplutură gustoasă în cozonac, baigli, cornuri etc. Pentru pâine, făina de mac poate fi amestecată cu alte tipuri de făină. Proprietăţile seminţelor de mac: antiinflamator, antitusiv, analgezic, antitumoral, calmant, imunostimulator, sedativ. Uz intern: - previne afecţinunile cardiovasculare; - contribuie la reducerea colesterolului; - reglează nivelul glicemiei din sânge; - întăreşte sistemul osos, prin conţinutul bogat în calciu combate osteoporoza; - întăreşte sistemul imunitar, fiind util în caz de răceală şi gripă, astm, bronşită şi tuse; - previne cancerul de sân şi cel colon; - contribuie la buna funcţionare a sistemului digestiv şi reglează tranzitul intestinal; - imbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi memoria; - uleiul de mac ameliorează stările de anxietate, durerile de cap şi ajută în caz de insomnii. Uz extern: - hidratează şi regenerează tenul; - datorită vitaminei E are efect antioxidant şi încetineşte procesul de îmbătrânire; - calmează pielea iritată şi are efect antiinflamator.Faina degresata din semințe de mac 500 gr
Faina degresata din semințe de mac. Macul (Papaverum somniferum) este o plantă perenă anuală, din familia Papaveraceae, cu tulpină subţire, frunze verzi cu margini neregulate, cu flori de culoare roşie, roz, violet sau albă al cărei fruct este o capsulă rotund-ovală, în interiorul căreia se formează multe seminţe mici, de culoare neagră bogate în ulei. Macul este originar din: Asia de vest, China, Grecia dar se cultivă şi în România. Cultivată pentru seminţele sale cu proprietăţi terapeutice, seminţele se folosesc atât în industria alimentară cât şi în cea farmaceutică. Seminţele conţin: acid linoleic, acid oleic, acid palmitic, vitaminele B3, B9, E, calciu, fier, fosfor, iod, lecitină, magneziu, potasiu, zinc. În alimentaţie seminţele se folosesc ca atare în produsele de panificaţie, sau măcinate, folosite sub formă de făină care se fierbe cu lapte şi zahăr pentru umplerea cozonacilor sau a diferite produse de patiserie. Fiind bogate în ulei, prin presarea la rece a seminţelor obţinem ulei de mac care se poate folosi intern (1 linguriţă de două ori pe zi) şi extern. Făina de mac se obţine din seminţele de mac din care prin presare la rece s-a obţinut uleiul de mac. Aceată făină este bogată în proteine, vitamine şi minerale, nu conţine gluten, poate fi consumată de persoanele care ţin diete, sunt vegetariene sau cele care suferă de diabet, deoarece făina de mac nu creşte nivelul zaharului din sânge. Mulţumită conţinutului de acid folic şi vitamina C poate fi benefic femeilor însărcinate, dar nu în cantitate mare şi nu timp îndelungat. Calciul şi magneziul intervine în buna funcţionare a muşchilor şi întăresc sistemul osos, prevenind osteoporoza care apare tot mai frecvent în cazul femeilor aflate în menopauză. Făina poate fi folosită în prăjituri, în proporție de 50-100% înlocuind făina de grâu, adăugându-se în plus un ou faţă de numărul specificat în reţetă, sau în deserturi în care aroma macului este una potrivită, precum: brioşe, gogoşi, chec sau amestecată cu zahăr şi coajă de lămâie, făina de mac devine o umplutură gustoasă în cozonac, baigli, cornuri etc. Pentru pâine, făina de mac poate fi amestecată cu alte tipuri de făină. Proprietăţile seminţelor de mac: antiinflamator, antitusiv, analgezic, antitumoral, calmant, imunostimulator, sedativ. Uz intern: - previne afecţinunile cardiovasculare; - contribuie la reducerea colesterolului; - reglează nivelul glicemiei din sânge; - întăreşte sistemul osos, prin conţinutul bogat în calciu combate osteoporoza; - întăreşte sistemul imunitar, fiind util în caz de răceală şi gripă, astm, bronşită şi tuse; - previne cancerul de sân şi cel colon; - contribuie la buna funcţionare a sistemului digestiv şi reglează tranzitul intestinal; - imbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi memoria; - uleiul de mac ameliorează stările de anxietate, durerile de cap şi ajută în caz de insomnii. Uz extern: - hidratează şi regenerează tenul; - datorită vitaminei E are efect antioxidant şi încetineşte procesul de îmbătrânire; - calmează pielea iritată şi are efect antiinflamator.