Fulgi de migdale 200 gr

Categorie:

60.00MDL

Related products

  • Faina degresata din alune de pădure 500 gr

     50.00MDL
    Descriere: Alunul este un arbust cu fructe placute la gust ce constituie un aliment foarte hranitor datorita continutului mare de proteine, uleiuri, vitamine si saruri minerale. Pentru ca florile sale sunt bogate in polen, primavara, alunul este o sursa principala pentru albine. Tara de origine : Republica Moldova Actiune terapeutica :   Alunele ajuta la regenerarea tesuturilor, refac vasele de sange si vegheaza asupra sanatatii muschilor, ajuta la metabolizarea proteinelor si absorbtia acestora si are grija de apetitul nostru si de rezervele de energie. Alunele mai contin cantitati importante de proteine (esentiale pentru dezvoltarea celulelor din organism si inlocuirea celor distruse), fibre (stimuleaza tranzitul intestinal), fier (pentru globulele rosii din sange si activitatea enzimatica), calciu (pentru dinti si oase) si potasiu (regleaza balanta fluidelor din organism).Nu contin colesterol, si, ca restul soiurilor de oleaginoase, alunele mai contin fitochimicale, substante cu proprietati antioxidante ce confera protectie impotriva mai multor tipuri de cancer. Faina de alune de padure se caracterizeaza printr-un nivel mult mai mic de carbohidrati fata de fainurile din cereale, avand si un gust pregnant de alune de padure. Mod de preparare : Tarta cu ciocolata, alune de padure si caramel sarat (80 min) : Ingrediente : Pentru aluatul cu alune de padure : 50g alune de padure fara pielita, 200g de faina, 1 lingura de zahar pudra, 140g de unt rece, taiat cuburi, 1 galbenus, faina, pentru tapetat; Pentru caramelul sarat : 75g de zahar fin, 25g de unt, 100ml smantana dulce pentru frisca, 1 lingura de miere, 1 praf sare de mare, 50g alune de padure fara pielita, prajite si tocate grosier ; Pentru umplutura de ciocolata : 100g de ciocolata neagra (70% cacao), 75g de unt, 2 oua mari, plus 1 galbenus . 1. Pentru aluat, se macina alunele de padure intr-un robot de bucatarie pana se obtine o pudra fina. Se adauga faina, zaharul pudra si se mixeaza pana se obtine o compozitie asemanatoare firimiturilor. Se adauga galbenusul si 1-2 linguri de apa rece, apoi se mixeaza pana se leaga aluatul. Se scoate aluatul, se aplatizeaza, se infasoară in folie alimentara si se lasa la rece 30 de minute. 2. Se incalzeste cuptorul la 180° C/gaz 4. Pe blatul de lucru tapetat cu faina, se ruleaza aluatul si se asaza intr-o forma de tarta cu diametrul de 23cm. Se taie marginile si se inteapa aluatul din loc in loc cu o furculita, apoi se acopera cu hartie de copt si se pun boabe de fasole inauntru. Se coace 5-10 minute, pana se rumeneste uaor. Se lasa la racit. 3. Intre timp, se prepara caramelul sarat. Se pune zaharul intr-o craticioara, se adauga 1-2 linguri de apa si se lasa la foc mic, pana cand se dizolva zaharul. Se mareste apoi temperatura pana cand zaharul se transforma intr-un caramel de culoarea chihlimbarului. Se reduce temperatura, se adauga untul, smantana si mierea si se amesteca pana cand compozitia este fina si se ingroasa. Se da deoparte si se adauga sarea. Se lasa sa se raceasca putin, apoi se intinde peste aluatul de tarta. Se presara cu alune tocate si se lasa deoparte. 4. Pentru umplutura de ciocolata, se topesc ciocolata si untul la bain-marie. Se amesteca pana se omogenizeaza, se ia de pe foc craticioara si se lasa compozitia sa se raceasca. Intr-un bol separat, se bat ouale, galbenusul si zaharul aproximativ sase minute pana se ingroasa si capta o culoare pala. Se incorporeaza ciocolata topita si cacaua si se toarna peste tarta. Se transfera pe o hartie de copt si se coace 20-25 de minute sau pana cand formeaza o crusta la suprafata. Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei inainte de a o felia. Valori nutrititonale/100 g : Calorii : 536 kcal ; Proteine : 25 g ; Lipide : 46.4 g ; Carbohidrati : 21.4 g ; Fibre : 10.7 g Continut : Este bogata in vitamina E, vitamina B6 si nu in ultimul rand vitamina B1.
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din alune de pădure 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Descriere: Alunul este un arbust cu fructe placute la gust ce constituie un aliment foarte hranitor datorita continutului mare de proteine, uleiuri, vitamine si saruri minerale. Pentru ca florile sale sunt bogate in polen, primavara, alunul este o sursa principala pentru albine. Tara de origine : Republica Moldova Actiune terapeutica :   Alunele ajuta la regenerarea tesuturilor, refac vasele de sange si vegheaza asupra sanatatii muschilor, ajuta la metabolizarea proteinelor si absorbtia acestora si are grija de apetitul nostru si de rezervele de energie. Alunele mai contin cantitati importante de proteine (esentiale pentru dezvoltarea celulelor din organism si inlocuirea celor distruse), fibre (stimuleaza tranzitul intestinal), fier (pentru globulele rosii din sange si activitatea enzimatica), calciu (pentru dinti si oase) si potasiu (regleaza balanta fluidelor din organism).Nu contin colesterol, si, ca restul soiurilor de oleaginoase, alunele mai contin fitochimicale, substante cu proprietati antioxidante ce confera protectie impotriva mai multor tipuri de cancer. Faina de alune de padure se caracterizeaza printr-un nivel mult mai mic de carbohidrati fata de fainurile din cereale, avand si un gust pregnant de alune de padure. Mod de preparare : Tarta cu ciocolata, alune de padure si caramel sarat (80 min) : Ingrediente : Pentru aluatul cu alune de padure : 50g alune de padure fara pielita, 200g de faina, 1 lingura de zahar pudra, 140g de unt rece, taiat cuburi, 1 galbenus, faina, pentru tapetat; Pentru caramelul sarat : 75g de zahar fin, 25g de unt, 100ml smantana dulce pentru frisca, 1 lingura de miere, 1 praf sare de mare, 50g alune de padure fara pielita, prajite si tocate grosier ; Pentru umplutura de ciocolata : 100g de ciocolata neagra (70% cacao), 75g de unt, 2 oua mari, plus 1 galbenus . 1. Pentru aluat, se macina alunele de padure intr-un robot de bucatarie pana se obtine o pudra fina. Se adauga faina, zaharul pudra si se mixeaza pana se obtine o compozitie asemanatoare firimiturilor. Se adauga galbenusul si 1-2 linguri de apa rece, apoi se mixeaza pana se leaga aluatul. Se scoate aluatul, se aplatizeaza, se infasoară in folie alimentara si se lasa la rece 30 de minute. 2. Se incalzeste cuptorul la 180° C/gaz 4. Pe blatul de lucru tapetat cu faina, se ruleaza aluatul si se asaza intr-o forma de tarta cu diametrul de 23cm. Se taie marginile si se inteapa aluatul din loc in loc cu o furculita, apoi se acopera cu hartie de copt si se pun boabe de fasole inauntru. Se coace 5-10 minute, pana se rumeneste uaor. Se lasa la racit. 3. Intre timp, se prepara caramelul sarat. Se pune zaharul intr-o craticioara, se adauga 1-2 linguri de apa si se lasa la foc mic, pana cand se dizolva zaharul. Se mareste apoi temperatura pana cand zaharul se transforma intr-un caramel de culoarea chihlimbarului. Se reduce temperatura, se adauga untul, smantana si mierea si se amesteca pana cand compozitia este fina si se ingroasa. Se da deoparte si se adauga sarea. Se lasa sa se raceasca putin, apoi se intinde peste aluatul de tarta. Se presara cu alune tocate si se lasa deoparte. 4. Pentru umplutura de ciocolata, se topesc ciocolata si untul la bain-marie. Se amesteca pana se omogenizeaza, se ia de pe foc craticioara si se lasa compozitia sa se raceasca. Intr-un bol separat, se bat ouale, galbenusul si zaharul aproximativ sase minute pana se ingroasa si capta o culoare pala. Se incorporeaza ciocolata topita si cacaua si se toarna peste tarta. Se transfera pe o hartie de copt si se coace 20-25 de minute sau pana cand formeaza o crusta la suprafata. Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei inainte de a o felia. Valori nutrititonale/100 g : Calorii : 536 kcal ; Proteine : 25 g ; Lipide : 46.4 g ; Carbohidrati : 21.4 g ; Fibre : 10.7 g Continut : Este bogata in vitamina E, vitamina B6 si nu in ultimul rand vitamina B1.
    MDL50.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    50.00MDL

  • Faina degresata din semințe de susan alb 500 gr

     40.00MDL
    Faina degresata din semințe de susan alb Ingrediente: seminte de susan macinate. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de susan pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in semintele de susan crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de susan este fabricata din seminte de susan macinate fin fara a fi supuse la temperaturi ridicate. Susanul este considerat in prezent unul dintre produsele cu potential de aliment-medicament, fiind utilizat de peste 5000 de ani. Femeile din Babilonul Antic preparau un amestec din seminte de susan si miere (halva) pentru a prelungi tineretea si frumusetea, iar soldatii romani consumau un astfel de aliment pentru putere si energie. Datorita proprietatilor sale, in Evul Mediu, semintele de susan valorau cat greutatea lor in aur. Valori nutritive Susanul contine vitaminele A, C , E, vitamine din complexul B, minerale, precum cupru, calciu, mangan, magneziu, fosfor, fier, zinc, mobilden, seleniu, fibre, proteine, lecitina, acid folic. De asemenea semintele de susan sunt o sursa de sesamol si sesaminol, antioxidanti puternici si compusi antiinflamatori, pe care cercetatorii ii considera benefici in prevenirea si tratarea bolilor de inima si aterosclerozei. Semintele de susan contin lignani, compusi care fac parte din categoria fitoestrogenilor, cu rol de protectie antioxidanta. Lignanii protejeaza organismul impotriva cancerului de san, colon, prostata si cel de piele si previne efectele imbatranirii. Beneficii Calciul din semintele de susan: ✓ Ajuta la prevenirea pierderii osoase si mentine sanatatea dintilor, pielii, parului si a unghiilor. ✓ Protejeaza colonul de celule canceroase. ✓ Previne migrenele si amelioreaza simptomele acesteia. ✓ Are un rol important in hidratarea celulelor, stimuleaza secretia glandelor si sprijina sistemul nervos. Cuprul din semintele de susan: ✓ Amelioreaza durerea cauzata de artrita reumatoida. ✓ Ajuta la formarea hemoglobinei si a celulelor rosii, realizand o absorbtie mai usoara a fierului. ✓ Influenteaza metabolismul proteinelor si procesul de cicatrizare. ✓ Datorita proprietatilor antioxidante, cuprul previne afectiunile cardiovasculare. Semintele de susan contin magneziu, al patrulea cel mai important mineral din organism: ✓ Magneziul este principalul remediu antistres. Acesta echilibreaza si controleaza hormonii de stres si relaxeaza sistemul nervos. ✓ Mentine inima sanatoasa si sustine activitatea cardiaca. ✓ Magneziul are proprietati antioxidante care ajuta la lupta impotriva radicalilor liberi, vinovati pentru imbatranirea prematura a celulelor. ✓ Magneziul ajuta la restabilirea valorilor optime ale PH-ului, remineralizeaza dintii, are rol detoxifiant si mentine hidratarea organismului. Cosmetica Faina de susan poate fi folosita in masti faciale sau ca si gomaj pentru curatarea tenului. Pasta preparata din faina de susan si apa trateaza arsurile pielii.

    SUGESTII DE CONSUM

    Din faina de susan se prepara tahini, halva sau se adauga in paine, clatite, briose, biscuiti si alte deserturi sanatoase. De asemenea, poate fi adaugata in batoanele energizante, in smoothie sau peste iaurtul de la micul dejun. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de susan va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise.
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din semințe de susan alb 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Faina degresata din semințe de susan alb Ingrediente: seminte de susan macinate. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de susan pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in semintele de susan crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de susan este fabricata din seminte de susan macinate fin fara a fi supuse la temperaturi ridicate. Susanul este considerat in prezent unul dintre produsele cu potential de aliment-medicament, fiind utilizat de peste 5000 de ani. Femeile din Babilonul Antic preparau un amestec din seminte de susan si miere (halva) pentru a prelungi tineretea si frumusetea, iar soldatii romani consumau un astfel de aliment pentru putere si energie. Datorita proprietatilor sale, in Evul Mediu, semintele de susan valorau cat greutatea lor in aur. Valori nutritive Susanul contine vitaminele A, C , E, vitamine din complexul B, minerale, precum cupru, calciu, mangan, magneziu, fosfor, fier, zinc, mobilden, seleniu, fibre, proteine, lecitina, acid folic. De asemenea semintele de susan sunt o sursa de sesamol si sesaminol, antioxidanti puternici si compusi antiinflamatori, pe care cercetatorii ii considera benefici in prevenirea si tratarea bolilor de inima si aterosclerozei. Semintele de susan contin lignani, compusi care fac parte din categoria fitoestrogenilor, cu rol de protectie antioxidanta. Lignanii protejeaza organismul impotriva cancerului de san, colon, prostata si cel de piele si previne efectele imbatranirii. Beneficii Calciul din semintele de susan: ✓ Ajuta la prevenirea pierderii osoase si mentine sanatatea dintilor, pielii, parului si a unghiilor. ✓ Protejeaza colonul de celule canceroase. ✓ Previne migrenele si amelioreaza simptomele acesteia. ✓ Are un rol important in hidratarea celulelor, stimuleaza secretia glandelor si sprijina sistemul nervos. Cuprul din semintele de susan: ✓ Amelioreaza durerea cauzata de artrita reumatoida. ✓ Ajuta la formarea hemoglobinei si a celulelor rosii, realizand o absorbtie mai usoara a fierului. ✓ Influenteaza metabolismul proteinelor si procesul de cicatrizare. ✓ Datorita proprietatilor antioxidante, cuprul previne afectiunile cardiovasculare. Semintele de susan contin magneziu, al patrulea cel mai important mineral din organism: ✓ Magneziul este principalul remediu antistres. Acesta echilibreaza si controleaza hormonii de stres si relaxeaza sistemul nervos. ✓ Mentine inima sanatoasa si sustine activitatea cardiaca. ✓ Magneziul are proprietati antioxidante care ajuta la lupta impotriva radicalilor liberi, vinovati pentru imbatranirea prematura a celulelor. ✓ Magneziul ajuta la restabilirea valorilor optime ale PH-ului, remineralizeaza dintii, are rol detoxifiant si mentine hidratarea organismului. Cosmetica Faina de susan poate fi folosita in masti faciale sau ca si gomaj pentru curatarea tenului. Pasta preparata din faina de susan si apa trateaza arsurile pielii.

    SUGESTII DE CONSUM

    Din faina de susan se prepara tahini, halva sau se adauga in paine, clatite, briose, biscuiti si alte deserturi sanatoase. De asemenea, poate fi adaugata in batoanele energizante, in smoothie sau peste iaurtul de la micul dejun. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de susan va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise.
    MDL40.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    40.00MDL

  • Fulgi de cocos 200 gr

     30.00MDL
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Fulgi de cocos 200 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    MDL30.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    30.00MDL

  • Faina degresata din semințe de soia

     25.00MDL
    Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a  fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.
    Citește mai mult
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din semințe de soia
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a  fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.
    MDL25.00
    Citește mai mult
    Add to Wishlist
    25.00MDL

  • Faina degresata din fructe de cătină 500 gr

     60.00MDL
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din fructe de cătină 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    MDL60.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    60.00MDL
Item added To cart