Faina degresata din miez de nucă 500 gr

Categorie:

Faina degresata din miez de nucă

Faina din miez de nuca Biantti este obtinuta prin macinarea in moara cu pietre a produsului rezultat in urma presarii la rece a miezului de nuca, in vederea obtinerii uleiului. Faina din miez de nuca este un ingredient ce se recomanda a fi utilizat la prepararea produselor de cofetarie si a produselor de panificatie, fiind foarte sanatoasa, cu un continut redus de grasimi si de carbohidrati. Aceasta faina este bogata in proteine (41.70 %) si fibre (16.2%) putand fi o alternativa la faina de grau in multe preparate. Poate fi adaugata in diverse aluaturi avand ca efect o fortificare proteica a produsului.

40.00MDL

Descriere

Related products

  • Faina degresata din semințe de soia

     25.00MDL
    Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a  fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.
    Citește mai mult
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din semințe de soia
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a  fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.
    MDL25.00
    Citește mai mult
    Add to Wishlist
    25.00MDL

  • Faina degresata de migdale dulci 500 gr

     70.00MDL
    Făină de migdale Făina de migdale, sunt din migdale dulci decojite, astfel putem îmbogăți alimentația noastră un produs sănătos și gustos. Materia primă se obține din fructul dulce al migdalelor, prin presare la rece. In prima etapă de degresează, după care este tocat fin. Mulțumită degresării, făina de migdale obține un conținut mare de valori, devine un aliment de bază cu valoare mai redusă de grăsimi omega 6, decât migdalele decojite simple tocate. Utilizare: coacere, gătire, realizarea cremelor, totodată la îngroșare, de sine stătător, sau în amestec cu alte făinuri fără cereale, la orice rețetă, unde se potrivește gustul migdalelor. Dacă la coacere nu utilizăm făină de cereale, se va folosi un ou în plus față de rețetă, ca să evităm sfărâmițarea exagerată. Ingrediente și valori nutritive în 100g de produs: Energie:       1185,2KJ/282,4Kcal, Proteine:                          36,4g, apă:                                  9,7g, grasime:                          12,0g, carbohidrați:                      7,2g, fibre:                               29,5g, Valorile de mai sus sunt cu caracter informativ Migdalele au fost și simbolul frumuseții și a sănătății, deoarece conține minerale atât de importante pentru funcționarea corectă a organismului cum sunt: calciu, magneziu, fier, fosfor, mangan, seleniu și zinc. Considerabil este și conținutul de acizi grași nesaturați, acestea fiind importante pentru buna funcționare a inimii și sistemului vascular.  În migdale se află și vitamina Eprotejează împotriva radicalilor liberi, prin care protejează de efectele nocive ale acestora, și puterea mare de antioxidant are efectul de a păstra flexibilitatea venelor. Nivelul ridicat de fibre a făinii de migdale este benefic pentru buna funcționare al sistemului digestiv și are rol important în păstrarea nivelului de zahăr în sânge. Migdalele sunt utilizate și împotriva crampelor menstruale sau al celor musculare, respectiv ține la nivel redus nivelul colesterinei dăunătoare. Să nu consumați făină de migdale, dacă sunteți sensibil sau alergici la nuci!
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata de migdale dulci 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Făină de migdale Făina de migdale, sunt din migdale dulci decojite, astfel putem îmbogăți alimentația noastră un produs sănătos și gustos. Materia primă se obține din fructul dulce al migdalelor, prin presare la rece. In prima etapă de degresează, după care este tocat fin. Mulțumită degresării, făina de migdale obține un conținut mare de valori, devine un aliment de bază cu valoare mai redusă de grăsimi omega 6, decât migdalele decojite simple tocate. Utilizare: coacere, gătire, realizarea cremelor, totodată la îngroșare, de sine stătător, sau în amestec cu alte făinuri fără cereale, la orice rețetă, unde se potrivește gustul migdalelor. Dacă la coacere nu utilizăm făină de cereale, se va folosi un ou în plus față de rețetă, ca să evităm sfărâmițarea exagerată. Ingrediente și valori nutritive în 100g de produs: Energie:       1185,2KJ/282,4Kcal, Proteine:                          36,4g, apă:                                  9,7g, grasime:                          12,0g, carbohidrați:                      7,2g, fibre:                               29,5g, Valorile de mai sus sunt cu caracter informativ Migdalele au fost și simbolul frumuseții și a sănătății, deoarece conține minerale atât de importante pentru funcționarea corectă a organismului cum sunt: calciu, magneziu, fier, fosfor, mangan, seleniu și zinc. Considerabil este și conținutul de acizi grași nesaturați, acestea fiind importante pentru buna funcționare a inimii și sistemului vascular.  În migdale se află și vitamina Eprotejează împotriva radicalilor liberi, prin care protejează de efectele nocive ale acestora, și puterea mare de antioxidant are efectul de a păstra flexibilitatea venelor. Nivelul ridicat de fibre a făinii de migdale este benefic pentru buna funcționare al sistemului digestiv și are rol important în păstrarea nivelului de zahăr în sânge. Migdalele sunt utilizate și împotriva crampelor menstruale sau al celor musculare, respectiv ține la nivel redus nivelul colesterinei dăunătoare. Să nu consumați făină de migdale, dacă sunteți sensibil sau alergici la nuci!
    MDL70.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    70.00MDL

  • Faina degresata din alune de pădure 500 gr

     50.00MDL
    Descriere: Alunul este un arbust cu fructe placute la gust ce constituie un aliment foarte hranitor datorita continutului mare de proteine, uleiuri, vitamine si saruri minerale. Pentru ca florile sale sunt bogate in polen, primavara, alunul este o sursa principala pentru albine. Tara de origine : Republica Moldova Actiune terapeutica :   Alunele ajuta la regenerarea tesuturilor, refac vasele de sange si vegheaza asupra sanatatii muschilor, ajuta la metabolizarea proteinelor si absorbtia acestora si are grija de apetitul nostru si de rezervele de energie. Alunele mai contin cantitati importante de proteine (esentiale pentru dezvoltarea celulelor din organism si inlocuirea celor distruse), fibre (stimuleaza tranzitul intestinal), fier (pentru globulele rosii din sange si activitatea enzimatica), calciu (pentru dinti si oase) si potasiu (regleaza balanta fluidelor din organism).Nu contin colesterol, si, ca restul soiurilor de oleaginoase, alunele mai contin fitochimicale, substante cu proprietati antioxidante ce confera protectie impotriva mai multor tipuri de cancer. Faina de alune de padure se caracterizeaza printr-un nivel mult mai mic de carbohidrati fata de fainurile din cereale, avand si un gust pregnant de alune de padure. Mod de preparare : Tarta cu ciocolata, alune de padure si caramel sarat (80 min) : Ingrediente : Pentru aluatul cu alune de padure : 50g alune de padure fara pielita, 200g de faina, 1 lingura de zahar pudra, 140g de unt rece, taiat cuburi, 1 galbenus, faina, pentru tapetat; Pentru caramelul sarat : 75g de zahar fin, 25g de unt, 100ml smantana dulce pentru frisca, 1 lingura de miere, 1 praf sare de mare, 50g alune de padure fara pielita, prajite si tocate grosier ; Pentru umplutura de ciocolata : 100g de ciocolata neagra (70% cacao), 75g de unt, 2 oua mari, plus 1 galbenus . 1. Pentru aluat, se macina alunele de padure intr-un robot de bucatarie pana se obtine o pudra fina. Se adauga faina, zaharul pudra si se mixeaza pana se obtine o compozitie asemanatoare firimiturilor. Se adauga galbenusul si 1-2 linguri de apa rece, apoi se mixeaza pana se leaga aluatul. Se scoate aluatul, se aplatizeaza, se infasoară in folie alimentara si se lasa la rece 30 de minute. 2. Se incalzeste cuptorul la 180° C/gaz 4. Pe blatul de lucru tapetat cu faina, se ruleaza aluatul si se asaza intr-o forma de tarta cu diametrul de 23cm. Se taie marginile si se inteapa aluatul din loc in loc cu o furculita, apoi se acopera cu hartie de copt si se pun boabe de fasole inauntru. Se coace 5-10 minute, pana se rumeneste uaor. Se lasa la racit. 3. Intre timp, se prepara caramelul sarat. Se pune zaharul intr-o craticioara, se adauga 1-2 linguri de apa si se lasa la foc mic, pana cand se dizolva zaharul. Se mareste apoi temperatura pana cand zaharul se transforma intr-un caramel de culoarea chihlimbarului. Se reduce temperatura, se adauga untul, smantana si mierea si se amesteca pana cand compozitia este fina si se ingroasa. Se da deoparte si se adauga sarea. Se lasa sa se raceasca putin, apoi se intinde peste aluatul de tarta. Se presara cu alune tocate si se lasa deoparte. 4. Pentru umplutura de ciocolata, se topesc ciocolata si untul la bain-marie. Se amesteca pana se omogenizeaza, se ia de pe foc craticioara si se lasa compozitia sa se raceasca. Intr-un bol separat, se bat ouale, galbenusul si zaharul aproximativ sase minute pana se ingroasa si capta o culoare pala. Se incorporeaza ciocolata topita si cacaua si se toarna peste tarta. Se transfera pe o hartie de copt si se coace 20-25 de minute sau pana cand formeaza o crusta la suprafata. Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei inainte de a o felia. Valori nutrititonale/100 g : Calorii : 536 kcal ; Proteine : 25 g ; Lipide : 46.4 g ; Carbohidrati : 21.4 g ; Fibre : 10.7 g Continut : Este bogata in vitamina E, vitamina B6 si nu in ultimul rand vitamina B1.
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din alune de pădure 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Descriere: Alunul este un arbust cu fructe placute la gust ce constituie un aliment foarte hranitor datorita continutului mare de proteine, uleiuri, vitamine si saruri minerale. Pentru ca florile sale sunt bogate in polen, primavara, alunul este o sursa principala pentru albine. Tara de origine : Republica Moldova Actiune terapeutica :   Alunele ajuta la regenerarea tesuturilor, refac vasele de sange si vegheaza asupra sanatatii muschilor, ajuta la metabolizarea proteinelor si absorbtia acestora si are grija de apetitul nostru si de rezervele de energie. Alunele mai contin cantitati importante de proteine (esentiale pentru dezvoltarea celulelor din organism si inlocuirea celor distruse), fibre (stimuleaza tranzitul intestinal), fier (pentru globulele rosii din sange si activitatea enzimatica), calciu (pentru dinti si oase) si potasiu (regleaza balanta fluidelor din organism).Nu contin colesterol, si, ca restul soiurilor de oleaginoase, alunele mai contin fitochimicale, substante cu proprietati antioxidante ce confera protectie impotriva mai multor tipuri de cancer. Faina de alune de padure se caracterizeaza printr-un nivel mult mai mic de carbohidrati fata de fainurile din cereale, avand si un gust pregnant de alune de padure. Mod de preparare : Tarta cu ciocolata, alune de padure si caramel sarat (80 min) : Ingrediente : Pentru aluatul cu alune de padure : 50g alune de padure fara pielita, 200g de faina, 1 lingura de zahar pudra, 140g de unt rece, taiat cuburi, 1 galbenus, faina, pentru tapetat; Pentru caramelul sarat : 75g de zahar fin, 25g de unt, 100ml smantana dulce pentru frisca, 1 lingura de miere, 1 praf sare de mare, 50g alune de padure fara pielita, prajite si tocate grosier ; Pentru umplutura de ciocolata : 100g de ciocolata neagra (70% cacao), 75g de unt, 2 oua mari, plus 1 galbenus . 1. Pentru aluat, se macina alunele de padure intr-un robot de bucatarie pana se obtine o pudra fina. Se adauga faina, zaharul pudra si se mixeaza pana se obtine o compozitie asemanatoare firimiturilor. Se adauga galbenusul si 1-2 linguri de apa rece, apoi se mixeaza pana se leaga aluatul. Se scoate aluatul, se aplatizeaza, se infasoară in folie alimentara si se lasa la rece 30 de minute. 2. Se incalzeste cuptorul la 180° C/gaz 4. Pe blatul de lucru tapetat cu faina, se ruleaza aluatul si se asaza intr-o forma de tarta cu diametrul de 23cm. Se taie marginile si se inteapa aluatul din loc in loc cu o furculita, apoi se acopera cu hartie de copt si se pun boabe de fasole inauntru. Se coace 5-10 minute, pana se rumeneste uaor. Se lasa la racit. 3. Intre timp, se prepara caramelul sarat. Se pune zaharul intr-o craticioara, se adauga 1-2 linguri de apa si se lasa la foc mic, pana cand se dizolva zaharul. Se mareste apoi temperatura pana cand zaharul se transforma intr-un caramel de culoarea chihlimbarului. Se reduce temperatura, se adauga untul, smantana si mierea si se amesteca pana cand compozitia este fina si se ingroasa. Se da deoparte si se adauga sarea. Se lasa sa se raceasca putin, apoi se intinde peste aluatul de tarta. Se presara cu alune tocate si se lasa deoparte. 4. Pentru umplutura de ciocolata, se topesc ciocolata si untul la bain-marie. Se amesteca pana se omogenizeaza, se ia de pe foc craticioara si se lasa compozitia sa se raceasca. Intr-un bol separat, se bat ouale, galbenusul si zaharul aproximativ sase minute pana se ingroasa si capta o culoare pala. Se incorporeaza ciocolata topita si cacaua si se toarna peste tarta. Se transfera pe o hartie de copt si se coace 20-25 de minute sau pana cand formeaza o crusta la suprafata. Se lasa sa se raceasca la temperatura camerei inainte de a o felia. Valori nutrititonale/100 g : Calorii : 536 kcal ; Proteine : 25 g ; Lipide : 46.4 g ; Carbohidrati : 21.4 g ; Fibre : 10.7 g Continut : Este bogata in vitamina E, vitamina B6 si nu in ultimul rand vitamina B1.
    MDL50.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    50.00MDL

  • Faina degresata din fructe de cătină 500 gr

     60.00MDL
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din fructe de cătină 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    MDL60.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    60.00MDL

  • Faina degresata din semințe de Muștar 500 gr

     30.00MDL
    Faina degresata din semințe de Muștar Ingrediente: boabe de mustar alb si boabe de mustar negru macinate, din agricultura moldoveneasca. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de mustar isi pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in boabele de mustar crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de mustar este fabricata din boabe de mustar prin macinare fina. Desi originea lor nu este cunoscuta, boabele de mustar au o istorie care dateaza de mii de ani. Vechii chinezi considerau mustarul ca fiind afrodisiac. Sumerienii pisau boabe de mustar si le amestecau cu sucul strugurilor necopti. Grecii le considerau nu doar condiment, ci si medicament, datorita proprietatilor antibacteriene, antiseptice si antifungice. Pitagora prescria boabe de mustar pentru muscaturile de scorpion iar Hipocrate le recomanda la prepararea cataplasmelor, remediu folosit si in ziua de astazi, in tratamentele naturiste. Valori nutritive Faina de mustar este bogata in fitonutrienti, acizi grasi Omega 3, seleniu, magneziu, mangan, zinc, calciu, fosfor, proteine, fibre si complexul de vitamine B. Beneficii Seleniul si magneziul – beneficii extraordinare Boabele de mustar sunt o sursa excelenta de seleniu, un mineral cu proprietati antioxidante puternice care ajuta la reducerea severitatii astmului, diminueaza simptomele artritei reumatoide si ajuta la prevenirea cancerului. Magneziul din boabele de mustar ajuta la scaderea tensiunii arteriale, normalizeaza somnul la femeile care trec prin simptomele menopauzei, reduce frecventa migrenelor si previne atacurile de cord la pacientii care sufera de ateroscleroza sau alte boli cardiovasculare. Efecte antiimbatranire Mustarul contine elemente cu rol de antioxidant care lupta impotriva radicalilor liberi si incetinesc procesul de imbatranire. Previne cancerul gastrointestinal Studiile au aratat ca boabele de mustar au proprietati care pot limita cresterea celulelor canceroase deja prezente si previne formarea altor tipuri de cancer. Ajuta in constipatie Boabele de mustar contin fibre si mucilagiu, o substanta care atenueaza constipatia. In plus, creste productia de saliva si favorizeaza secretiile gastrice, fapt care duce la o digestie mai buna. O lingurita de boabe de mustar luate de 2-3 ori pe zi vor avea efecte benefice si vor calma constipatia. Lupta impotriva infectiilor pielii Sulful ii ofera mustarului proprietati antibacteriene si antifungice care inlatura infectiile pielii. Imbunatateste imunitatea Mustarul contine un numar mare de minerale si vitamine care imbunatatesc capacitatea organismului de a lupta impotriva bolilor. Uz extern Faina de mustar este foarte cunoscuta ca si remediu traditional in prepararea cataplasmelor cu efect revulsiv in durerile reumatice, pneumonie, bronsite, nevralgii, inflamatii ale articulatiilor, gripe, raceli. Cataplasma se prepara din 3-4 linguri de faina mustar si putina apa calduta. Pasta formata se pune intr-un tifon si se tine pe piele pana la aparitia unei senzatii usoare de arsura. Pentru ca este iritanta, se recomanda a fi tinuta maxim 10 minute sau in functie de sensibilitatea fiecarei persoane. Pentru a diminua efectul iritant, la prepararea cataplasmei se poate adauga putina faina de in.

    SUGESTII DE CONSUM

    Faina de mustar  se foloseste ca si condiment in mancaruri, fripturi, sosuri delicioase. Din faina de mustar puteti prepara mustar de casa, o alternativa mult mai sanatoasa la mustarul din comert, plin de aditivi si E-uri. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de mustar va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise.  
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    Add to Wishlist

    Faina degresata din semințe de Muștar 500 gr
    Category: Faina degresata & fulgi |
    Faina degresata din semințe de Muștar Ingrediente: boabe de mustar alb si boabe de mustar negru macinate, din agricultura moldoveneasca. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de mustar isi pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in boabele de mustar crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de mustar este fabricata din boabe de mustar prin macinare fina. Desi originea lor nu este cunoscuta, boabele de mustar au o istorie care dateaza de mii de ani. Vechii chinezi considerau mustarul ca fiind afrodisiac. Sumerienii pisau boabe de mustar si le amestecau cu sucul strugurilor necopti. Grecii le considerau nu doar condiment, ci si medicament, datorita proprietatilor antibacteriene, antiseptice si antifungice. Pitagora prescria boabe de mustar pentru muscaturile de scorpion iar Hipocrate le recomanda la prepararea cataplasmelor, remediu folosit si in ziua de astazi, in tratamentele naturiste. Valori nutritive Faina de mustar este bogata in fitonutrienti, acizi grasi Omega 3, seleniu, magneziu, mangan, zinc, calciu, fosfor, proteine, fibre si complexul de vitamine B. Beneficii Seleniul si magneziul – beneficii extraordinare Boabele de mustar sunt o sursa excelenta de seleniu, un mineral cu proprietati antioxidante puternice care ajuta la reducerea severitatii astmului, diminueaza simptomele artritei reumatoide si ajuta la prevenirea cancerului. Magneziul din boabele de mustar ajuta la scaderea tensiunii arteriale, normalizeaza somnul la femeile care trec prin simptomele menopauzei, reduce frecventa migrenelor si previne atacurile de cord la pacientii care sufera de ateroscleroza sau alte boli cardiovasculare. Efecte antiimbatranire Mustarul contine elemente cu rol de antioxidant care lupta impotriva radicalilor liberi si incetinesc procesul de imbatranire. Previne cancerul gastrointestinal Studiile au aratat ca boabele de mustar au proprietati care pot limita cresterea celulelor canceroase deja prezente si previne formarea altor tipuri de cancer. Ajuta in constipatie Boabele de mustar contin fibre si mucilagiu, o substanta care atenueaza constipatia. In plus, creste productia de saliva si favorizeaza secretiile gastrice, fapt care duce la o digestie mai buna. O lingurita de boabe de mustar luate de 2-3 ori pe zi vor avea efecte benefice si vor calma constipatia. Lupta impotriva infectiilor pielii Sulful ii ofera mustarului proprietati antibacteriene si antifungice care inlatura infectiile pielii. Imbunatateste imunitatea Mustarul contine un numar mare de minerale si vitamine care imbunatatesc capacitatea organismului de a lupta impotriva bolilor. Uz extern Faina de mustar este foarte cunoscuta ca si remediu traditional in prepararea cataplasmelor cu efect revulsiv in durerile reumatice, pneumonie, bronsite, nevralgii, inflamatii ale articulatiilor, gripe, raceli. Cataplasma se prepara din 3-4 linguri de faina mustar si putina apa calduta. Pasta formata se pune intr-un tifon si se tine pe piele pana la aparitia unei senzatii usoare de arsura. Pentru ca este iritanta, se recomanda a fi tinuta maxim 10 minute sau in functie de sensibilitatea fiecarei persoane. Pentru a diminua efectul iritant, la prepararea cataplasmei se poate adauga putina faina de in.

    SUGESTII DE CONSUM

    Faina de mustar  se foloseste ca si condiment in mancaruri, fripturi, sosuri delicioase. Din faina de mustar puteti prepara mustar de casa, o alternativa mult mai sanatoasa la mustarul din comert, plin de aditivi si E-uri. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de mustar va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise.  
    MDL30.00
    Adaugă în coș
    Add to Wishlist
    30.00MDL
Item added To cart