Faina degresata din samburi de caise 500 gr
Faina din Samburi Caise
Beneficii:
Vitamina B17 a fost izolata pentru prima data in anul 1950 de catre biochimistul dr. Ernest Krebs. Numit si amigdalina, Vitamina B17 este considerata a avea efecte benefice in combaterea celulelor canceroase, stimuland sistemul imunitar sa le elimine din organism.
Amigdalina stimuleaza memoria, combate calculii biliari, regleaza tensiunea arteriala.
Samburii de caise contin fosfor, care tonifiaza memoria si ajuta la mentinerea unei stari alerte pe tot parcursul zilei. Acetilcolina si lecitina din miezul de caisa sunt alte doua substante care te ajuta in procesul de memorare.
Mod de administrare:
Se poate utiliza in produse de panificatie si de cofetarie sau se poate adauga in iaurt, sosuri sau salate.
Compoziție:
Faina obtinuta 100% prin macinarea la rece a samburilor de caise.
Valori nutritionale-100 gr: energie 640 kcal; proteine 18,6 gr; lipide 54,2 gr; glucide 13,4 gr.
Related products
-
Faina degresata din semințe de soia 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.Faina degresata din semințe de soia 500 gr
Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive. -
Faina degresata din semințe de Muștar 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de Muștar Ingrediente: boabe de mustar alb si boabe de mustar negru macinate, din agricultura moldoveneasca. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de mustar isi pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in boabele de mustar crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de mustar este fabricata din boabe de mustar prin macinare fina. Desi originea lor nu este cunoscuta, boabele de mustar au o istorie care dateaza de mii de ani. Vechii chinezi considerau mustarul ca fiind afrodisiac. Sumerienii pisau boabe de mustar si le amestecau cu sucul strugurilor necopti. Grecii le considerau nu doar condiment, ci si medicament, datorita proprietatilor antibacteriene, antiseptice si antifungice. Pitagora prescria boabe de mustar pentru muscaturile de scorpion iar Hipocrate le recomanda la prepararea cataplasmelor, remediu folosit si in ziua de astazi, in tratamentele naturiste. Valori nutritive Faina de mustar este bogata in fitonutrienti, acizi grasi Omega 3, seleniu, magneziu, mangan, zinc, calciu, fosfor, proteine, fibre si complexul de vitamine B. Beneficii Seleniul si magneziul – beneficii extraordinare Boabele de mustar sunt o sursa excelenta de seleniu, un mineral cu proprietati antioxidante puternice care ajuta la reducerea severitatii astmului, diminueaza simptomele artritei reumatoide si ajuta la prevenirea cancerului. Magneziul din boabele de mustar ajuta la scaderea tensiunii arteriale, normalizeaza somnul la femeile care trec prin simptomele menopauzei, reduce frecventa migrenelor si previne atacurile de cord la pacientii care sufera de ateroscleroza sau alte boli cardiovasculare. Efecte antiimbatranire Mustarul contine elemente cu rol de antioxidant care lupta impotriva radicalilor liberi si incetinesc procesul de imbatranire. Previne cancerul gastrointestinal Studiile au aratat ca boabele de mustar au proprietati care pot limita cresterea celulelor canceroase deja prezente si previne formarea altor tipuri de cancer. Ajuta in constipatie Boabele de mustar contin fibre si mucilagiu, o substanta care atenueaza constipatia. In plus, creste productia de saliva si favorizeaza secretiile gastrice, fapt care duce la o digestie mai buna. O lingurita de boabe de mustar luate de 2-3 ori pe zi vor avea efecte benefice si vor calma constipatia. Lupta impotriva infectiilor pielii Sulful ii ofera mustarului proprietati antibacteriene si antifungice care inlatura infectiile pielii. Imbunatateste imunitatea Mustarul contine un numar mare de minerale si vitamine care imbunatatesc capacitatea organismului de a lupta impotriva bolilor. Uz extern Faina de mustar este foarte cunoscuta ca si remediu traditional in prepararea cataplasmelor cu efect revulsiv in durerile reumatice, pneumonie, bronsite, nevralgii, inflamatii ale articulatiilor, gripe, raceli. Cataplasma se prepara din 3-4 linguri de faina mustar si putina apa calduta. Pasta formata se pune intr-un tifon si se tine pe piele pana la aparitia unei senzatii usoare de arsura. Pentru ca este iritanta, se recomanda a fi tinuta maxim 10 minute sau in functie de sensibilitatea fiecarei persoane. Pentru a diminua efectul iritant, la prepararea cataplasmei se poate adauga putina faina de in.SUGESTII DE CONSUM
Faina de mustar se foloseste ca si condiment in mancaruri, fripturi, sosuri delicioase. Din faina de mustar puteti prepara mustar de casa, o alternativa mult mai sanatoasa la mustarul din comert, plin de aditivi si E-uri. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de mustar va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise.Faina degresata din semințe de Muștar 500 gr
Faina degresata din semințe de Muștar Ingrediente: boabe de mustar alb si boabe de mustar negru macinate, din agricultura moldoveneasca. Datorita modului delicat si lent de macinare, faina de mustar isi pastreaza toate substantele nutritive care se gasesc in boabele de mustar crude. Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei. Faina de mustar este fabricata din boabe de mustar prin macinare fina. Desi originea lor nu este cunoscuta, boabele de mustar au o istorie care dateaza de mii de ani. Vechii chinezi considerau mustarul ca fiind afrodisiac. Sumerienii pisau boabe de mustar si le amestecau cu sucul strugurilor necopti. Grecii le considerau nu doar condiment, ci si medicament, datorita proprietatilor antibacteriene, antiseptice si antifungice. Pitagora prescria boabe de mustar pentru muscaturile de scorpion iar Hipocrate le recomanda la prepararea cataplasmelor, remediu folosit si in ziua de astazi, in tratamentele naturiste. Valori nutritive Faina de mustar este bogata in fitonutrienti, acizi grasi Omega 3, seleniu, magneziu, mangan, zinc, calciu, fosfor, proteine, fibre si complexul de vitamine B. Beneficii Seleniul si magneziul – beneficii extraordinare Boabele de mustar sunt o sursa excelenta de seleniu, un mineral cu proprietati antioxidante puternice care ajuta la reducerea severitatii astmului, diminueaza simptomele artritei reumatoide si ajuta la prevenirea cancerului. Magneziul din boabele de mustar ajuta la scaderea tensiunii arteriale, normalizeaza somnul la femeile care trec prin simptomele menopauzei, reduce frecventa migrenelor si previne atacurile de cord la pacientii care sufera de ateroscleroza sau alte boli cardiovasculare. Efecte antiimbatranire Mustarul contine elemente cu rol de antioxidant care lupta impotriva radicalilor liberi si incetinesc procesul de imbatranire. Previne cancerul gastrointestinal Studiile au aratat ca boabele de mustar au proprietati care pot limita cresterea celulelor canceroase deja prezente si previne formarea altor tipuri de cancer. Ajuta in constipatie Boabele de mustar contin fibre si mucilagiu, o substanta care atenueaza constipatia. In plus, creste productia de saliva si favorizeaza secretiile gastrice, fapt care duce la o digestie mai buna. O lingurita de boabe de mustar luate de 2-3 ori pe zi vor avea efecte benefice si vor calma constipatia. Lupta impotriva infectiilor pielii Sulful ii ofera mustarului proprietati antibacteriene si antifungice care inlatura infectiile pielii. Imbunatateste imunitatea Mustarul contine un numar mare de minerale si vitamine care imbunatatesc capacitatea organismului de a lupta impotriva bolilor. Uz extern Faina de mustar este foarte cunoscuta ca si remediu traditional in prepararea cataplasmelor cu efect revulsiv in durerile reumatice, pneumonie, bronsite, nevralgii, inflamatii ale articulatiilor, gripe, raceli. Cataplasma se prepara din 3-4 linguri de faina mustar si putina apa calduta. Pasta formata se pune intr-un tifon si se tine pe piele pana la aparitia unei senzatii usoare de arsura. Pentru ca este iritanta, se recomanda a fi tinuta maxim 10 minute sau in functie de sensibilitatea fiecarei persoane. Pentru a diminua efectul iritant, la prepararea cataplasmei se poate adauga putina faina de in.SUGESTII DE CONSUM
Faina de mustar se foloseste ca si condiment in mancaruri, fripturi, sosuri delicioase. Din faina de mustar puteti prepara mustar de casa, o alternativa mult mai sanatoasa la mustarul din comert, plin de aditivi si E-uri. Conditii de pastrare A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de mustar va fi depozitata in borcane sau cutii bine inchise. -
Faina degresata din semințe de mac 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de mac. Macul (Papaverum somniferum) este o plantă perenă anuală, din familia Papaveraceae, cu tulpină subţire, frunze verzi cu margini neregulate, cu flori de culoare roşie, roz, violet sau albă al cărei fruct este o capsulă rotund-ovală, în interiorul căreia se formează multe seminţe mici, de culoare neagră bogate în ulei. Macul este originar din: Asia de vest, China, Grecia dar se cultivă şi în România. Cultivată pentru seminţele sale cu proprietăţi terapeutice, seminţele se folosesc atât în industria alimentară cât şi în cea farmaceutică. Seminţele conţin: acid linoleic, acid oleic, acid palmitic, vitaminele B3, B9, E, calciu, fier, fosfor, iod, lecitină, magneziu, potasiu, zinc. În alimentaţie seminţele se folosesc ca atare în produsele de panificaţie, sau măcinate, folosite sub formă de făină care se fierbe cu lapte şi zahăr pentru umplerea cozonacilor sau a diferite produse de patiserie. Fiind bogate în ulei, prin presarea la rece a seminţelor obţinem ulei de mac care se poate folosi intern (1 linguriţă de două ori pe zi) şi extern. Făina de mac se obţine din seminţele de mac din care prin presare la rece s-a obţinut uleiul de mac. Aceată făină este bogată în proteine, vitamine şi minerale, nu conţine gluten, poate fi consumată de persoanele care ţin diete, sunt vegetariene sau cele care suferă de diabet, deoarece făina de mac nu creşte nivelul zaharului din sânge. Mulţumită conţinutului de acid folic şi vitamina C poate fi benefic femeilor însărcinate, dar nu în cantitate mare şi nu timp îndelungat. Calciul şi magneziul intervine în buna funcţionare a muşchilor şi întăresc sistemul osos, prevenind osteoporoza care apare tot mai frecvent în cazul femeilor aflate în menopauză. Făina poate fi folosită în prăjituri, în proporție de 50-100% înlocuind făina de grâu, adăugându-se în plus un ou faţă de numărul specificat în reţetă, sau în deserturi în care aroma macului este una potrivită, precum: brioşe, gogoşi, chec sau amestecată cu zahăr şi coajă de lămâie, făina de mac devine o umplutură gustoasă în cozonac, baigli, cornuri etc. Pentru pâine, făina de mac poate fi amestecată cu alte tipuri de făină. Proprietăţile seminţelor de mac: antiinflamator, antitusiv, analgezic, antitumoral, calmant, imunostimulator, sedativ. Uz intern: - previne afecţinunile cardiovasculare; - contribuie la reducerea colesterolului; - reglează nivelul glicemiei din sânge; - întăreşte sistemul osos, prin conţinutul bogat în calciu combate osteoporoza; - întăreşte sistemul imunitar, fiind util în caz de răceală şi gripă, astm, bronşită şi tuse; - previne cancerul de sân şi cel colon; - contribuie la buna funcţionare a sistemului digestiv şi reglează tranzitul intestinal; - imbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi memoria; - uleiul de mac ameliorează stările de anxietate, durerile de cap şi ajută în caz de insomnii. Uz extern: - hidratează şi regenerează tenul; - datorită vitaminei E are efect antioxidant şi încetineşte procesul de îmbătrânire; - calmează pielea iritată şi are efect antiinflamator.Faina degresata din semințe de mac 500 gr
Faina degresata din semințe de mac. Macul (Papaverum somniferum) este o plantă perenă anuală, din familia Papaveraceae, cu tulpină subţire, frunze verzi cu margini neregulate, cu flori de culoare roşie, roz, violet sau albă al cărei fruct este o capsulă rotund-ovală, în interiorul căreia se formează multe seminţe mici, de culoare neagră bogate în ulei. Macul este originar din: Asia de vest, China, Grecia dar se cultivă şi în România. Cultivată pentru seminţele sale cu proprietăţi terapeutice, seminţele se folosesc atât în industria alimentară cât şi în cea farmaceutică. Seminţele conţin: acid linoleic, acid oleic, acid palmitic, vitaminele B3, B9, E, calciu, fier, fosfor, iod, lecitină, magneziu, potasiu, zinc. În alimentaţie seminţele se folosesc ca atare în produsele de panificaţie, sau măcinate, folosite sub formă de făină care se fierbe cu lapte şi zahăr pentru umplerea cozonacilor sau a diferite produse de patiserie. Fiind bogate în ulei, prin presarea la rece a seminţelor obţinem ulei de mac care se poate folosi intern (1 linguriţă de două ori pe zi) şi extern. Făina de mac se obţine din seminţele de mac din care prin presare la rece s-a obţinut uleiul de mac. Aceată făină este bogată în proteine, vitamine şi minerale, nu conţine gluten, poate fi consumată de persoanele care ţin diete, sunt vegetariene sau cele care suferă de diabet, deoarece făina de mac nu creşte nivelul zaharului din sânge. Mulţumită conţinutului de acid folic şi vitamina C poate fi benefic femeilor însărcinate, dar nu în cantitate mare şi nu timp îndelungat. Calciul şi magneziul intervine în buna funcţionare a muşchilor şi întăresc sistemul osos, prevenind osteoporoza care apare tot mai frecvent în cazul femeilor aflate în menopauză. Făina poate fi folosită în prăjituri, în proporție de 50-100% înlocuind făina de grâu, adăugându-se în plus un ou faţă de numărul specificat în reţetă, sau în deserturi în care aroma macului este una potrivită, precum: brioşe, gogoşi, chec sau amestecată cu zahăr şi coajă de lămâie, făina de mac devine o umplutură gustoasă în cozonac, baigli, cornuri etc. Pentru pâine, făina de mac poate fi amestecată cu alte tipuri de făină. Proprietăţile seminţelor de mac: antiinflamator, antitusiv, analgezic, antitumoral, calmant, imunostimulator, sedativ. Uz intern: - previne afecţinunile cardiovasculare; - contribuie la reducerea colesterolului; - reglează nivelul glicemiei din sânge; - întăreşte sistemul osos, prin conţinutul bogat în calciu combate osteoporoza; - întăreşte sistemul imunitar, fiind util în caz de răceală şi gripă, astm, bronşită şi tuse; - previne cancerul de sân şi cel colon; - contribuie la buna funcţionare a sistemului digestiv şi reglează tranzitul intestinal; - imbunătăţeşte capacitatea de concentrare şi memoria; - uleiul de mac ameliorează stările de anxietate, durerile de cap şi ajută în caz de insomnii. Uz extern: - hidratează şi regenerează tenul; - datorită vitaminei E are efect antioxidant şi încetineşte procesul de îmbătrânire; - calmează pielea iritată şi are efect antiinflamator.