Descriere
Faina degresata din samburi de struguri 500 gr
Faina degresata din samburi de struguri
Ingrediente: Pulbere din samburi de struguri moldovenesti, naturala 100%
Pulberea(Faina) din seminte de struguri este un produs 100% natural, obtinut prin macinarea semintelor de struguri care au fost in prealabil degresate numai prin stoarcere mecanica.
Termen de garantie : 1 an de la data fabricatiei.
PULBEREA DIN SEMINTE DE STRUGURI ESTE ANTIOXIDANTA
Pulberea din seminte de struguri este un produs antioxidant, antiimflamator si vitaminizant. Nu contine carbohidrati.
Datorita modului de conditionare a semintelor de struguri si a tehnicii delicate si lente de macinare a lor, faina de seminte de struguri pastreaza integral toate substantele nutritive.
Valori nutritive
Pulberea (faina) din seminte de struguri este foarte bogata in substante nutritive sanatoase, oferind organismului cantitati importante de fibre, polifenol, calciu, potasiu si zinc. Contine rosveratrol, un antioxidant foarte puternic, dar si vitaminele A, C, E si complexul de vitamine B, Mai contine si unele minerale, precum mangan, fier, potasiu, magneziu.
Beneficii
Pulberea din seminte de struguri este consumata pentru prevenirea, tratarea sau ameliorarea unor afecţiuni legate de efectele radicalilor liberi. Este vorba de afectiunile cardiace, diabet, cancer şi infecţii cu Staphylococ aureus.
Imbunatateste sanatatea digestiva.
Pulberea (faina din samburi de struguri) ofera organismului fibre de calitate care normalizeaza tranzitul intestinal. Adaugata in alimentatie, faina din samburi de struguri poate preveni cancerul de colon, boala diverticulara, constipatia si hemoroizii.
Datorita acizilor grasi Omega 3, faina din samburi de struguri protejeaza sanatatea inimii. Scade tensiunea, colesterolul si mentine elasticitatea peretilor vaselor sanguine.
Sugestii de consum
Faina din samburi de struguri este un aliment extraordinar. Poate substitui o parte din faina de grau din paine, reducand substantial consumul de carbohidrati. Este recomandata in dietele vegetarienilor, in post, sau in cure de detoxifiere.
Faina de samburi de struguri se adauga, in diferite proportii, la prepararea painii sau la produse de patiserie.
Faina de samburi de struguri nu contine gluten, fiind recomandata persoanelor alergice.
Conditii de pastrare
A se pastra in locuri reci, uscate si intunecoase. Pentru a preveni rancezirea, dupa deschidere, faina de samburi de struguri va fi depozitata in recipiente bine inchise, in spatii racoroase.
Related products
-
Faina degresata din semințe de soia 500 gr
40.00MDLFaina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.Faina degresata din semințe de soia 500 gr
Faina degresata din semințe de soia Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Produs 100% natural Compozitie: Făină din soia degresată Valori nutriționale / 100g produs -Valoare energetică 378kcal, -proteine 55.5g, -fibre 2.5g, -carbohidrați 35.2g, -grăsimi 1.1g Făina din soia degresată poate fi folosită ca adaos în sosuri, supe, ciorbe, mâncăruri, creme, desert, îmbunătățindu-le gustul si valoarea nutritivă și în proporție de 30% în aluaturi. Coca astfel obținută este mult mai bogată în proteine, vitamine, minerale și acizi grași A se păstra la loc uscat, ferit de lumină și răcoros (max 250 C) Termen de valabilitate: 12 luni Rolul componentelor: Plantă erbacee aparţinând familiei Leguminosae, soia cultivată este un tetraploid diploidizat al subgenului Soja (Moench), caracterizat printr-un aspect de arbust mic, cu frunze alterne compuse, trifoliate, cu flori papilionacee şi fructe constând din păstăi drepte sau uşor curbate lungi de 5-7 cm, cu seminţe ovoide. Originară în Asia tropicală, prima sa domesticire se consideră că a fost realizată în nord-estul Chinei undeva în secolul XI î.Hr. sau chiar mai devreme. O scriere din China datând din 163-85 î.Hr. vorbea despre cinci cereale iar mai târziu alta (127-200 d.Hr.) explica şi care sunt acestea, prezentând soia ca pe una din cele cinci plante alimentare importante alături de orez, grâu, orz şi mei. Utilizarea sa este menţionată şi de autori din secolele V, XIV şi XVI. Conform unora dintre autori producţia de soia a fost localizată în China până după războiul chinezo-japonez din 1894-95, atunci când japonezii au început să importe un produs pe bază de ulei de soia pentru a-l utiliza ca fertilizator. Prima menţiune europeană a aparţinut lui Kaempfer care a călătorit în Japonia în 1690, în însemnările din călătoria sa acesta acordând un spaţiu însemnat plantei. Pare să fi fost, de asemenea, menţionată şi de către Ray în 1704. Europenii au cunoscut planta soia şi din descrierea unui botanist german realizată în 1712. Soia a fost dusă în Europa 1908, iar ulterior a atras atenția la nivel mondial. Există posibilitatea ca semințe de soia să fi fost trimise din China de către misionari mai devreme, prin 1740, și plantate în Franța; totuşi, alte scrieri menţionează distribuţia seminţelor de soia în Franţa în 1855, în 1869 Martens a descriind 13 varietăţi. În 1854, în Japonia, s-au obţinut două varietăţi – una cu boabe albe, alta cu boabe roşii, care apoi au fost prezentate la o expoziţie în Viena. Din Japonia seminţele de soia au fost duse şi în America prin intermediul expediţiei lui Perry, acestea fiind distribuite apoi prin United States Patent Office în 1854. Seminţele de soia, care sunt bogate atât în proteine cât şi în ulei, sunt procesate sub formă de diverse produse alimentare ca de exemplu caş şi turte de soia fermentate (tofu şi tempeh), sos de soia, paste (miso) şi lapte de soia. Proteina vegetală hidrolizată este un înlocuitor de carne fabricat din soia prelucrată. Făina din boabe de soia este utilizată în numeroase alimente procesate, ca stabilizator și pentru a crește conținutul de proteine. Uleiul de soia este utilizat pe scară largă la gătit (inclusiv în produse cum ar fi margarina, grăsimi pentru frăgezirea aluatului, ulei pentru salate), precum și în produse cosmetice și industriale (vopsele, cerneluri tipografice, săpunuri, dezinfectante și linoleum). Uleiul de soia este din ce în ce mai utilizat ca biocombustibil. Făina de soia, care rămâne după ce este extras uleiul este folosită pentru a face fibre, textile și adezivi, sau ca hrană pentru animale. Boabele de soia și plantele întregi sunt utilizate pe scară largă pe post de furaje pentru animale, precum și crescute ca şi cultură de acoperire (un fel de îngrăşământ verde). Lecitina, substanţă conţinută în boabele de soia, este un emulsificator natural şi un lubrifiant utilizat în multe produse alimentare şi aplicaţii industriale. Ca emulsificator poate face apa şi grăsimile compatibile una cu alta. Mai este folosită, de asemenea, în produse farmaceutice. Proteinele din soia ajută la reechilibrarea deficitului nutritiv cauzat de consumul în cantităţi mari de porumb şi grâu care sunt sărace în aminoacizi esenţiali cum sunt lizina şi triptofanul. Proteinele vegetale sunt mult utilizate astăzi în substituenţii de brânzeturi, în formulele pentru sugari, în produsele pentru slăbit sau pentru sportivi. Făina și granulele de soia obținute din măcinarea integrala sunt utilizate în industria de panificație pentru a ajuta la fermentarea și înălbirea aluatului. Ele au excelente calități de captare a umidităţii care ajuta la încetinirea învechirii produselor de panificație. Producţia globală totală de soia în anul 2010 a fost de 216,6 milioane tone metrice recoltată de pe 102,4 milioane de hectare (cantitate ce reprezintă aprox. 2% din pământul arabil total al planetei). Pe lângă multiplele calităţi alimentare ale plantei, aceasta are şi calităţi medicinale, astfel seminţele fermentate sunt uşor diaforetice şi stomahice. Mai sunt utilizate tradiţional în răceli, febră şi dureri de cap, insomnie, iritabilitate. Florile sunt folosite în tratamentul problemelor de vedere şi al opacităţii corneei. Cenuşa din tulpini este aplicată pe hemoroizii granulari; păstăile necoapte sunt tocate şi aplicate pe ulcerele cauzate de variolă. Seminţele sunt considerate în general utile pentru buna funcţionare a intestinelor, a inimii, rinichilor, ficatului şi stomacului. Seminţele încolţite sunt laxative. Ele prezintă o activitate de tip estrogen în organism și sunt, de asemenea, antispastice. Lăstarii sunt utilizaţi în tratamentul edemelor, în disurie, în stadiile inițiale ale gripei și în artralgie. Un decoct din rădăcină este astringent. Dietele cu soia sunt utile pentru tratarea acidozei. Deoarece uleiul de soia conţine un procent ridicat de acizi grași nesaturați, acesta se recomandă pentru combaterea hipercolesterolemiei. Produse comerciale cu lecitină naturală, care este de multe ori derivată din soia, sunt raportate ca un puternic vasopresor. Lecitina medicinală este indicată ca agent lipotropic. Soia este listată ca materie primă majoră pentru producerea de stigmasterol. Sitosterolul, de asemenea, un produs secundar derivat din soia, a fost utilizat pentru a înlocui diosgenina în unele medicamente antihipertensive.MDL40.00 -
MDL40.00 -
Faina degresata din semințe de chia 500 gr
60.00MDLFaina de seminte de Chia - 250 g Szafi Reform Semințele de chia (semințe de salvie aztecă) aparține familiei mentelor. Este o sursa nemaipomenită de fibre alimentare, minerale și vitamine. Are un procent mare de acizi grași omega 3, și este bogat în proteine.prin consum regulat ne putem transforma alimentația într-una mai sănătoasă. Semințele de chia nu conțin gluten, din acest motiv poate fi consumat și de cei cu sensibilitate la gluten. Ingrediente: 100% făină de semințe de chia Valori nutriționale medii 100g de produs Energie: 328kcal/1352kJ Lipide: 9,5g Carbohidrați 2,7g, din care zaharuri <1g Proteine: 32g Fibre: 58g Sare <0,01g Valorile sunt cu caracter informativ!Faina degresata din semințe de chia 500 gr
Faina de seminte de Chia - 250 g Szafi Reform Semințele de chia (semințe de salvie aztecă) aparține familiei mentelor. Este o sursa nemaipomenită de fibre alimentare, minerale și vitamine. Are un procent mare de acizi grași omega 3, și este bogat în proteine.prin consum regulat ne putem transforma alimentația într-una mai sănătoasă. Semințele de chia nu conțin gluten, din acest motiv poate fi consumat și de cei cu sensibilitate la gluten. Ingrediente: 100% făină de semințe de chia Valori nutriționale medii 100g de produs Energie: 328kcal/1352kJ Lipide: 9,5g Carbohidrați 2,7g, din care zaharuri <1g Proteine: 32g Fibre: 58g Sare <0,01g Valorile sunt cu caracter informativ!MDL60.00 -
MDL40.00 -
Faina degresata din samburi de caise 500 gr
60.00MDLFaina din Samburi Caise Beneficii: Vitamina B17 a fost izolata pentru prima data in anul 1950 de catre biochimistul dr. Ernest Krebs. Numit si amigdalina, Vitamina B17 este considerata a avea efecte benefice in combaterea celulelor canceroase, stimuland sistemul imunitar sa le elimine din organism. Amigdalina stimuleaza memoria, combate calculii biliari, regleaza tensiunea arteriala. Samburii de caise contin fosfor, care tonifiaza memoria si ajuta la mentinerea unei stari alerte pe tot parcursul zilei. Acetilcolina si lecitina din miezul de caisa sunt alte doua substante care te ajuta in procesul de memorare. Mod de administrare: Se poate utiliza in produse de panificatie si de cofetarie sau se poate adauga in iaurt, sosuri sau salate. Compoziție: Faina obtinuta 100% prin macinarea la rece a samburilor de caise. Valori nutritionale-100 gr: energie 640 kcal; proteine 18,6 gr; lipide 54,2 gr; glucide 13,4 gr.Faina degresata din samburi de caise 500 gr
Faina din Samburi Caise Beneficii: Vitamina B17 a fost izolata pentru prima data in anul 1950 de catre biochimistul dr. Ernest Krebs. Numit si amigdalina, Vitamina B17 este considerata a avea efecte benefice in combaterea celulelor canceroase, stimuland sistemul imunitar sa le elimine din organism. Amigdalina stimuleaza memoria, combate calculii biliari, regleaza tensiunea arteriala. Samburii de caise contin fosfor, care tonifiaza memoria si ajuta la mentinerea unei stari alerte pe tot parcursul zilei. Acetilcolina si lecitina din miezul de caisa sunt alte doua substante care te ajuta in procesul de memorare. Mod de administrare: Se poate utiliza in produse de panificatie si de cofetarie sau se poate adauga in iaurt, sosuri sau salate. Compoziție: Faina obtinuta 100% prin macinarea la rece a samburilor de caise. Valori nutritionale-100 gr: energie 640 kcal; proteine 18,6 gr; lipide 54,2 gr; glucide 13,4 gr.MDL60.00